Prāna Vāyu

Prāna este prezentă în cap şi se mişcă în jos şi spre interior. Este conectată cu funcţia cerebrală mai înaltă. Vāyu înseamnă aer şi este utilizat ca sinonim pentru vāta, mai ales în discuţia despre subtipurile vāta. Deoarece vāyu şi vāta sunt aceleaşi să spui prāna vāyu sună mai bine decât prāna vāta. Prāna vāyu este localizată în cavitatea craniană şi se mişcă prin cap. De asemenea se mişcă în jos către gât, inimă, traheee, plămâni şi diafragmă. Din cauza acestei mişcări, prāna este responsabilă cu inhalaţia. Prāna creează o uniune între prāna cosmică exterioară şi prāna interioară. Prāna este mişcarea minţii, gândurilor, sentimentelor, emoţiilor, senzaţiilor şi percepţiilor. Când prāna este nemişcată, devine conştientizare fericită. Astfel, conştientizarea devine percepţie, percepţia devine senzaţie şi senzaţia devine sentiment. Atunci gândurile apar şi sentimentele devin emoţii. Aceasta este ordinea naturală.

Prāna nemişcată este Conştientizare Pură. În momentul în care prāna se mişcă într-o direcţie particulară, conştientizarea devine atenţie şi atenţia devine percepţie. Prin intermediul percepţiei, prāna creează senzaţii prin care cineva simte obiectul percepţiei. Apoi senzaţiile devin sentimente şi sentimentele creează emoţii. Prin urmare, emoţia este reacţia la curgerea prāna şi toate emoţiile vin din memorie.

Indriya înseamnă senzaţie, organe de simţ şi chitta înseamnă minte. Sentimentele, emoţiile şi conştientizarea sunt toate o parte a minţii. Prāna mişcă mintea şi prāna devine mintea. Dacă cineva controlează prāna, poate controla mintea. Mintea este o curgere a gândurilor la fel cum râul este o curgere a apei. Dacă gândurile sunt limpezi, râul este limpede. Dacă apa este murdară, plină de noroi sau poluată, râul este poluat. Dacă apa este abundentă, râul este inundat şi umflat. Dacă apa este împuţinată, râul este îngust. Cum e apa, aşa e şi râul.

Mintea este o curgere a gândurilor, Dacă gândurile aduc frică, mintea devine frică. Dacă gândurile nasc mânie, mintea devine mânie. Dacă acolo există gândire pozitivă, mintea devine pozitivă. Dacă acolo există gândire negativă, mintea devine negativă. Schimbarea gândurilor este schimbarea minţii. Prin îmbunătăţirea gândirii, cineva va îmbunătăţi mintea şi îmbunătăţirea minţii este îmbunătăţirea omului. Cum sunt gândurile, aşa e şi mintea şi cum e mintea, aşa e şi omul. Gândul este intenţie. Cu o gândire corectă, pozitivă, cineva are intenţii corecte şi intenţiile corecte sunt atenţie corectă. Conform cu medicina modernă, gândul este un vehicul biochimic dar conform cu Āyurveda, gândul este o vibraţie a prāna. Să mergi dincolo de gând este cea mai înaltă prānāyama (tiparul respiraţiei).

Când prāna este absolut nemişcată, ea este conştientizare pură, fără de alegere. Alegerea este vibraţie şi mişcare. Prin urmare, alegerea devine dorinţă şi dorinţa provoacă pe cineva să aleagă. Prin controlul prānei prin intermediul prānāyama, cineva controlează alegerea şi dorinţa şi prin urmare mintea. În acest fel, prāna devine manas (minte).

Anumite semne şi simptome devin aparente cu un dezechilibru al prāna vāyu. Palpitaţia înseamnă conştientizare excesivă a bătăii inimii şi este o dezordine pranică. În mod normal, noi nu suntem conştienţi de bătaia noastră de inimă. Palpitaţia este un simptom fiziologic şi patologic. Dezechilibrul lui prāna vāyu poate de asemenea cauza dispneea, conştientizarea excesivă a respiraţiei, sau oprirea respiraţiei. Din nou, oprirea respiraţiei poate fi fiziologică sau patologică. Exerciţiile pot produce respiraţii scurte, la fel ca şi unele emoţii, ca mânia. Sarcina şi obezitatea pot de asemenea cauza oprirea respiraţiei. Totuşi, în rest dispneea este un semn de implicare cardiacă. Dacă o persoană are insuficienţă cardiacă congestivă sau o afecţiune a ventriculului drept, există o acţiune cardio-pulmonară crescută şi persoana va experimenta oprirea respiraţiei în repaus. Dacă o persoană are insuficienţă cardiacă congestivă sau o afecţiune a ventriculului drept, există o acţiune cardio-pulmonară crescută şi persoana va experimenta oprirea respiraţiei în repaus.

Alte simptome ale dezordinii lui prāna vāyu sunt anxietate, nervozitate, teamă şi mânie. Mânia este pitta dar pitta poate deranja prāna vāyu ca manifestare psihologică. Inabilitatea de a centra mintea sau a se concentra este de asemenea un simptom de dezechilibru al prāna vāyu. Bolile dezechilibrului lui prāna vāyu includ paralizii prin accident vascular cerebral, epilepsie majoră, epilepsie minoră, apnee în somn şi tremor al bolii Parkinson. Tulburările respiratorii includ bronşite, astm şi pneumonie, la fel ca şi sughiţul şi râgâielile constante.