Ghimbir

Ghimbir numit în engleză Ginger și în sanscrită Sunthi, Nagara (uscată), Ardraka (proaspătă).

Ghimbir -

Sisteme: , .

Indicații: , , , , , , , , , , .

Partea utilizată: rizomul.

Efecte energetice: picant, dulce/fierbinte/dulce. Scade Kapha și Vata, crește Pitta.

Ţesuturi: Acţionează asupra tuturor ţesuturilor.

Acţiuni: stimulent, diaforetic, expectorant, carminativ, antiemetic, analgezic.

Precauţii: boli inflamatorii ale pielii, febră mare, hemoragii, ulcere.

Preparare: infuzie, decoct, pulbere (250-500 mg), suc proaspăt.

Ghimbirul este poate cea mai bună şi cea mai sattvică mirodenie (condiment). Ea a fost numită vishwabhesaj, “medicament universal”, caz în care metoda de preparare este combinarea de suc proaspăt cu pulbere, amestecată într-un mojar cu pistil, până când se obţine un amestec gros, din care se fac pastilele. Proporţia dintre suc şi pulbere este de 4 la 1. Două pilule, de mărimea aproximativă a bobului de mazăre, sunt luate de trei ori pe zi. Asociată cu miere, ghimbirul ameliorează Kapha; cu zahăr candel, ameliorează Pitta; împreună cu sare gemă ameliorează Vata.

Ghimbirul uscat este mai fierbinte şi mai uscat decât cel proaspăt; este totodată un mai bun stimulent şi expectorant cu rol în reducerea lui Kapha şi creşterea lui Agni. În schimb, ghimbirul proaspăt este un mai bun diaforetic, mai bun pentru răceli, tuse, vomă si tulburări ale lui Vata.

Acţiunea ghimbirului în boli digestive şi respiratorii este binecunoscută. Acţionează de asemenea asupra stărilor artritice şi este tonic pentru inimă. Elimină gazele şi crampele abdominale, inclusiv durerile menstruale provocate de frig. Extern, ca pastă, se foloseşte pentru dureri şi migrene.