Gențiana
Gențiana (ghințura) numită în engleză Gentian și în sanscrită Kirata, Katuki, Trayamana - mai multe ierburi amare care sunt utilizate aproape ca echivalenţi astfel că denumirea nu este specifică.
Sisteme: digestiv, irculator .
Indicații: acnee, cancer, debilitate post-febrilă, diabet, erupţii, febră, hepatită, herpes genital, icter, leziuni venerice, mărirea ficatului şi splinei, obezitate, ulcere .
Partea utilizată: rădăcina.
Efecte energetice: amar/rece/picant. Scade Pitta și Kapha și crește Vata.
Ţesuturi: plasmă, sânge, muşchi, grăsime.
Acţiuni: tonic amar, antipiretic, detoxifiant, antibacterian, antihelmintic, laxativ.
Precauţii: debilitate generală, nervozitate, spasme musculare, valori mari ale lui Vata.
Preparare: decoct, pulbere (250-500 mg).
Genţiana este o plantă amară clasică, utilizată în întreaga lume ca tonic amar tipic întocmai ca majoritatea ierburilor amare, distruge Ama în stări febrile şi inflamaţii. Are un efect puternic în calmarea hiperacidităţii ficatului şi splinei, şi vindecă leziunile şi infecţiile genitale. Totodată, tratează ulcerele gastrice şi cele ale intestinului subţire. Este una dintre cele mai bune plante cu efect anti-Pitta.
Pentru reducerea febrei, poate fi folosită în combinaţie cu cantităţi egale de ghimbir uscat sau piper negru. Pentru reglarea funcţională a splinei şi ficatului, se foloseşte în combinaţie cu aloe, şi poate fi de asemenea combinat cu aloe ca anupana.
Este important să nu fie folosit în absenţa stărilor febrile sau a inflamaţiilor, sau a stărilor caracterizate de valori mari ale lui Pitta sau când avem exces de grăsime în organism. Digestia nervoasă de tip Vata şi hipoglicemia nu răspund bine la administrarea de genţiană.
Are de asemenea efect asupra bolilor modeme, cum ar fi herpesul genital şi cancerul, boli de natură Pitta, sau în bolile care îşi au originea în sânge sau ficat.
