Busuioc

Busuiocul, numit în engleză Basil și în sanscrită Tulsi, împreună cu lotusul este poate cea mai sacră plantă a Indiei. Calitatea sa fiind Sattva pură.

Busuioc - Ocinum spp.; Labiatae

Sisteme: , , .

Indicații: , , , , , , , .

Partea utilizată: toată planta.

Efecte energetice: picant/fierbinte/picant. Scade Vata și Kapha, crește Pitta utilizat în exces.

Ţesuturi: plasmă, sânge, măduvă şi nervi, reproducător.

Acţiuni: diaforetic, febrifug, nervin, antispasmodic, antibacterian, antiseptic.

Precauţii: valori mari ale lui Pitta.

Preparare: infuzie, pulbere (250 mg- 1g), suc, unt medicinal (ghee).

Busuiocul deschide mintea şi inima, dăruind energia dragostei şi devotamentului (bhakti). Consacrat lui Vishnu şi Krishna, întăreşte credinţa, compasiunea şi claritatea. Tulpinele de busuioc sunt purtate ca rozarii şi dezvoltă energia ataşamentului, credinţei şi dragostei. Busuiocul conferă protecţia divină prin purificarea aurei şi întărirea sistemului imunitar. El conţine mercur natural, care, în calitatea sa de sămânţă a lui Shiva, dăruieşte puterea conştiinţei pure.

Busuiocul ar trebui să fie ţinut în fiecare casă datorită influenţei sale purificatoare. Absoarbe ionii pozitivi, energizează ionii negativi şi eliberează ozonul din razele soarelui.

Busuiocul are efect diaforetic şi febrifug în răceli, gripe şi afecţiuni pulmonare. El are rol eliminator al excesului de Kapha din plămâni şi fose nazale, determină creşterea lui Prana şi a acuităţii senzoriale. De asemenea, elimină acumulările lui Vata din intestinul gros, ajută absorbţia şi întăreşte ţesutul nervos, determinând creşterea memoriei. El poate fi luat în combinaţie cu miere sub forma unei băuturi, când generează o stare de claritate mentală.

Sucul proaspăt preparat din frunze este utilizat extern pentru infecţii fungice ale pielii.