Agni este elementul Foc care guvernează toate transformările. Funcţia principală a lui agni este digestia, absorbţia, asimilaţia şi transformarea hranei şi senzaţiilor în energie. Dacă îl venerezi pe agni, vei fi binecuvântat cu o sănătate perfectă. Agni este principala sursă a vieţii. Fără agni, viaţa nu este posibilă.
În Āyurveda, noi spunem că un om este la fel de bătrân ca agni- ul său. Dacă agni este în condiţii optime, sistemul imunitar al unei persoane este sănătos. Când focul metabolic este robust, o persoană poate trăi o viaţă lungă, sănătoasă. Când agni devine încet, sănătatea persoanei se deteriorează. Când acest foc vital este stins, moartea urmează curând. Aţi atins vreodată un corp mort? Corpurile moarte sunt reci pentru că nu mai există agni. Un corp viu este cald. Un yogin în samādhi şi o persoană moartă arată la fel. În ambele, inima şi respiraţia se opresc. În samādhi, o persoană arată inconştientă şi pupilele sunt dilatate. Dar există o singură diferenţă: chiar şi în samādhi adânc, corpul este cald datorită lui agni, întrucât un corp mort are răceala morţii.
Agni de asemenea relaţionează cu maturizarea. O oală de lut necoaptă nu rezistă mult, dar dacă vei coace oala, ea devine solidă şi poate dura timp îndelungat. Funcţia lui agni nu este doar de digestie, ci şi de a aduce maturizare în ţesuturi. Tonusul fiecărui ţesut (dhātu) este menţinut de agni-ul său. Cuvântul tonic vine de la tonus şi majoritatea tonicelor aprind agni. Conceptul de tonus este foarte vechi în Āyurveda şi tonifierea ţesuturilor este menţinută de agni. Dacă menţinem agni echilibrat, putem trăi o viaţă lungă şi sănătoasă. Āyurveda este ştiinţa longevităţii şi una din terapiile sale importante este rasāyana chikitsā (terapia reîntineririi). Rasāyana în mod literal înseamnă a intra înăuntrul lui rasa dhātu (plasma) şi astfel a aprinde agni.
Conceptul de agni este foarte vechi, datând de la zeităţile Vedice. Principalele trei zeităţi în timpuri recente sunt Brahmā – creatorul, Vishnu – susţinătorul şi Shiva – distrugătorul. Dacă studiezi literatura Vedică antică, există alte zeităţi, inclusiv Indra, care este prāna cosmică şi o zeitate a focului numită Agnideva. Agni, energia transformatoare, este gura zeilor, gura conştiinţei, focul sacrificator. Dacă spunem că Dumnezeu este conştientizare pură, atunci agni este gura conştientizării pure. Chiar şi conştientizarea este hrănită de agni, care este o punte între conştiinţa inferioară şi conştiinţa superioară. Agni este o punte între sinele uman inferior şi sinele divin, Para Brahman. Agni este exprimarea lui Purusha ca şi conştientizare concentrată, condensată, care devine flacăra luminii, flacăra atenţiei.
Există agni când ardem o candelă sau o lampă cu unt topit. Agni este foc fizic, dar energia focului fizic este Agnideva. Există un tablou minunat al lui Agnideva în mitologia Vedică. El are două feţe; una este creaţia, cealaltă este distrugerea. Crearea noilor celule este guvernată de agni şi distrugerea celulelor bătrâne este de asemenea guvernată de agni. Agnideva are trei limbi şi în mod simbolic acestea sunt cele trei gunas: sattva, rajas şi tamas. Ele reprezintă de asemenea şi cele trei doshas: vāta, pitta şi kapha. Deci agni este energie dinamică, radiantă, şi forţa din spatele integrităţii funcţionale a acestor trei gunas şi trei doshas. Zeul, Agnideva, este de asemenea cunoscut ca având şapte shākhā (extremităţi), care sunt cele şapte dhātus. Fiecare dhātu are propriul său component agni. Agnideva are trei picioare: un picior este corpul fizic, al doilea este corpul mental, mintea şi al treilea este conştiinţa. Astfel, agni reprezintă funcţionarea unificată a acestor energii şi structuri variate.